EcoLocal – Asociația Consumatorilor și Producătorilor Ecologici și Artizanali din
Moldova reprezintă peste 150 de producători autohtoni cu micro-întreprinderi agroalimentare
din regiunile rurale, care activează în cadrul ”lanțului scurt de aprovizionare cu
alimente”.
Lanțurile scurte de aprovizionare cu alimente, în cazul asociației noastre – Piața
Artizanală de Fermieri ”EcoLocal Farmers Market Moldova” se regăsesc în politicile
europene agroalimentare ca una dintre alternativele durabile de a spori competitivitatea
sectorului, dar și a micro-întreprinderilor agroalimentare.
Piața artizanală de fermieri ”EcoLocal Farmers Market” de deosebește de piețele
obișnuite agroalimentare prin câteva elemente distinctive
• Sunt acceptați doar producătorii în persoană, fără intermediari
• Sunt acceptate doar produse autohtone, fără importuri
• Sunt acceptați toți producătorii autohtoni certificați ecologic
• Un minim de 30% ingrediente la produsele procesate sunt de origine autohtonă
• Sunt acceptate doar micro-întreprinderile de familie și întreprinderile mici de până la
9 angajați, care oferă produse gastronomice artizanale, produse cel puțin 70%
manual.
Impactul lanțului scurt de aprovizionare cu alimente este unul net pozitiv asupra relației
apropiate între producător și consumator, în obținerea unui profit mai înalt de către
producător, în educarea consumatorului, mai ales a celor tineri, în beneficiile alimentației
sănătoase și a business-ului agricol, ca afacere profitabilă.
Deși în Uniunea Europeană se depun eforturi active de a mări numărul de lanțuri
valorice scurte, de a mări numărul de producători încadrați în aceste lanțuri, în Moldova
lanțurile valorice scurte și micro-întreprinderile sunt omise de către marile strategii și politici,
iar conceptul de ”piață artizanală de fermieri” și ”producător gastronomic artizanal” lipsesc
totalmente din vocabularul Legiuitorului, astfel punând acești piloni de bază ai economiei
locale în afara legii. Respectiv operatorii acestor lanțuri întâmpină bariere constante în
dezvoltarea sectorului și accesul la consumatorul final.
Reieșind din această situație, Asociația EcoLocal are un interes sporit față de noua
strategie și a discutat extins cu membrii săi asupra prevederilor acesteia. După cel puțin 40
de ore de lecturat, discuții și dezbateri, prezentăm mai jos comentariile noastre, în speranța
că năzuințele micro-producătorilor agroalimentari artizanali din Moldova vor fi citite, auzite și
luate în considerație în procesul de finalizare a celui mai important document național în
domeniul agriculturii, dezvoltării rurale și alimentației.
Acumulând un volum prea mare de sugestii, comentarii și observații la Strategia în
discuție, asociația EcoLocal va prezenta doar comentariile strategice care vor fi citite în
cadrul consultărilor publice, după următoarea structură:
- Schimbarea Climei
- Agricultura Ecologică
- Autoaprovizionarea țării
- Legătura între agricultură și sănătate
- Schimbarea climei ca risc major cu impact sporit și impactul agriculturii asupra
schimbării climei
Sistemele agroalimentare de astăzi nu își îndeplinesc contribuția de care este nevoie urgent
la atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă.
Sistemele agroalimentare contribuie în mod semnificativ la degradarea resurselor naturale și
la exacerbarea efectelor schimbărilor climatice. Contribuind major la emisiile de gaze cu
efect de seră, sistemele agroalimentare sunt, de asemenea, principalul motor al pierderii
biodiversității.
Agricultura este, de asemenea, responsabilă pentru utilizarea excesivă continuă a apei
potabile, a solurilor degradate și pentru erodarea capacității de producție a terenurilor.
Deși documentul în discuție descrie extensiv gravitatea efectelor schimbării climei asupra
securității naționale, rolul direct al agriculturii în acest dezastru este mușamalizat,
”agricultura” fiind înlocuită cu sintagma ”factorul uman”.
Or, cifrele oficiale UN, pagina 101 indică impactul agriculturii și a activităților aderente
agriculturii la
• nivel global – 19.8% din totalul emisiilor gazelor de seră cad în responsabilitatea
agriculturii
• nivel european – 11.9% din totalul emisiilor gazelor de seră cad în responsabilitatea
agriculturii
• nivel național, Moldova – 21.1% din totalul emisiilor gazelor de seră cad în
responsabilitatea agriculturii
• nivel național, România – 15.3% din totalul emisiilor gazelor de seră cad în
responsabilitatea agriculturii
• nivel național, Rusia – 10 % din totalul emisiilor gazelor de seră cad în
responsabilitatea agriculturii
Aceiași sursă indică:
• nivel global – 31.2% din totalul terenurilor sunt împădurite
• nivel european – 46% din totalul terenurilor sunt împădurite
• nivel național, Moldova – 11.8% din totalul terenurilor sunt împădurite
• nivel național, România – 30.1% din totalul terenurilor sunt mpădurite
• nivel național, Rusia – 49% din totalul terenurilor sunt împădurite
Și nu în ultimul rând , stresul la apă potabilă (raportul dintre totalul apei potabile retrase de
toate sectoarele majore și totalul resurselor regenerabile de apă potabilă, după luarea în
considerare a cerințelor de mediu în materie de apă)
• nivel global – 0
• nivel european – 0
• nivel național, Moldova – 12.4%
• național, România – 6%
• nivel național, Rusia – 4%
Considerăm aceste cifre ale Organizației Națiunilor Unite pentru Agricultură și Alimentație
FAO extrem de îngrijorătoare, dar ele lipsesc în preambula Strategiei discutate.
Dacă aceste cifre s-ar lua în considerație împreună cu cele expuse în document – dinamica
recentă cu referință la mărirea temperaturii medii pe țară, frecvența evenimentelorcataclisme
precum și viteza de deteriorare a solurilor, – atunci cifrele de mai sus ar trebui să
stea în capul Strategiei, iar direcțiile de bază pentru dezvoltarea ulterioară să reiasă din
aceste realități dure.
Impactul destructiv al agriculturii asupra mediului înconjurător, asupra climei și asupra
bunăstării populației poate fi gestionat la nivel de strategii și politici de stat prin
redirecționarea subvențiilor spre crearea de servicii ecologice publice de către agricultori –
apă curată, sol fertil, aer curat, biodiversitate sporită, acces public la spații verzi.
Țările europene încep să folosească acest instrument în politicile naționale, conducându-se
de politicile europene de susținere a fermierilor și protejare a mediului înconjurător afectat de
agricultură. - Agricultura Ecologică ca formă de agricultură capabilă să reducă efectul
dezastruos al agriculturii asupra mediului înconjurător
În instrumentele strategice globale de reducere a efectelor schimbării climei, suprafețele de
teren în Agricultura Ecologică pe țară sunt folosite ca unul din Indicatorii Strategici pentru
Sustenabilitate și Ecologie, alături de alți indicatori, cum ar fi suprafețele de terenuri
împădurite și suprafețele de terenuri cu acces la irigație.
Cu cât mai mari sunt aceste suprafețe, cu atât mai avansat este indicatorul de
sustenabilitate generală a unei țări sau alteia.
Deși în Moldova Agricultura Ecologică este, declarativ, o prioritate națională, în realitate
cifrele indicate în Strategie demonstrează o pondere minoră, iar viitoarele programe de
dezvoltare a sectorului separă agricultura ecologică de restul priorităților sectoriale, oferindui
o importanță superficială și minoră.
În Strategie, Agricultura Ecologică este prezentată ca ceva separat de Sol și problemele
aferente solului, de Horticultură, de Zootehnie, de Lanțurile Valorice. Chiar și ”agricultura
conservativă” este menționată separat de Agricultura Ecologică, și asta ne face să credem
că Agricultura Ecologică va continua să fie abordată ca un domeniu îngust, de nișă, fără
piețe locale de desfacere, cu un număr limitat de operatori.
Strategia eșuează să constate sus și tare că Agricultura Ecologică este unica formă de
agricultură conservativă reglementată prin lege și capabilă să abordeze în mod durabil toate
provocările globale și naționale ce țin de schimbarea climei, aprovizionarea cu alimente,
trasabilitatea produselor și sănătatea populației.
Crearea unui domeniu robust de agricultură ecologică într-o țară sau alta este posibilă doar
prin crearea piețelor interne de desfacere pentru produsele ecologice, prin generarea de
cereri angro de produse ecologice în domeniul achizițiilor publice.
Salutăm inițiativa Strategiei de a asigura minimum 50% de alimente din sectorul public cu
produse autohtone. Dar exemplul țărilor cu cel mai mare consum de produse ecologice pe
cap de locuitor demonstrează că doar atunci când guvernul implementează politici de
achiziții publice ale produselor ecologice autohtone – pentru școli, grădinițe, spitale,
închisori, case de plasament – doar atunci urmează și creșterea esențială a ofertei
autohtone de produse ecologice.
Considerăm oportun și esențial ca Strategia să includă obiective specifice de
introducere a produselor ecologice în achizițiile publice – fapt care în scurt timp va
genera creșterea ofertei locale.
Nicio altă formă de cerere la produse ecologice nu poate întoarce dinamica negativă recentă
a producției agricole ecologice în țară. - Autoaprovizionarea și potențialul lanțurilor scurte de aprovizionare cu alimente
Discuțiile cu micro-producătorii agroalimentari artizanali din Moldova asupra Strategiei au
fost în consens că documentul omite oportunitățile oferite și necesare pentru micii
producători care oferă cea mai mare parte de mâncare pe piața locală.
Secțiunea scurtă din Strategie dedicată Pieței interne și Exportului ar fi trebuit despărțită, iar
Piața Internă să fie analizată și programată separat de Export, care, prin esența sa, se referă
la producători mari, complexe agroindustriale și fabrici – toate fiind în afara razei de acces
pentru marea majoritate a producătorilor agroalimentari din Moldova.
Considerăm oportun să aducem aici câteva cifre oficiale, și sperăm că ele vor fi luate în
considerație în procesul de finalizare a Strategiei.
• Fermele de familie produc în jur de 80% din mâncarea de pe glob, în sens de valoare
nutritivă și de capital
• Fermele mai mici de 2 hectare produc în jur de 35% din alimentele de pe glob.
• Totodată,, fermele mici reprezintă 84% din totalul fermelor din întreaga lume, dar
operează doar aproximativ 12% din totalul terenurilor agricole
Aceste precizări sunt importante în elaborarea politicilor naționale, dacă aceste politici au ca
scop susținerea fermelor de familie, sporirea productivității agricultorilor mărunți și
îmbunătățirea nivelului de trai în localitățile rurale. Astfel stipulează Națiunile Unite în
documentul său United Nations Decade of Family Farming 2019-28.
La fel, ”dezvoltarea competitivității și susținerea celor mici și foarte mici, care aprovizionează
țara cu alimente zilnice, poate fi posibilă doar prin dezvoltarea și susținerea lanțurilor scurte
de aprovizionare cu alimente” stipulează și Uniunea Europeană în noua sa politică agrără
2023
Există multe tipuri de lanțuri scurte de aprovizionare cu alimente, de la
• vânzarea directă la fermă,
• piețele artizanale ale fermierilor,
• agricultura sprijinită de comunitate CSA,
• vânzarea directă colectivă etc.
până la lanțurile alimentare cu un singur intermediar, cum ar fi în restaurante, magazinebutic
de vânzare cu amănuntul, catering colectiv și, de asemenea, supermarketuri în care
sunt evidențiate achizițiile locale.
Caracteristicile comune ale acestor forme constau în stabilirea unei relații mai directe între
fermieri și consumatori, fapt ce permite fermierilor să obțină o cotă mai mare din valoarea
prețului final de vânzare prin reducerea numărului de intermediari și a etapelor procesului.
În prezent, lanțurile scurte de aprovizionare cu alimente reprezintă o alternativă viabilă la
lanțurile de aprovizionare globalizate convenționale, devenind astfel treptat un actor din ce în
ce mai proeminent în sectorul logistic global, beneficiind producătorii, precum și
consumatorii din punctul de vedere socioeconomic, al mediului și al îmbunătățirii sănătății.
În majoritatea cazurilor, lanțurile scurte de aprovizionare cu alimente reconectează în mod
eficient consumatorii finali, în special generațiile tinere, cu micii producători agroalimentari
locali, contribuind astfel la procesul de educare și/sau, uneori, de reeducare a persoanelor
cu privire la importanța adoptării unei alimentații sănătoase.
Moldova deține, în acest sens, un potențial ridicat de dezvoltare a lanțurilor scurte de
aprovizionare cu alimente datorită unei serii de factori precum: numărul mare de exploatații
agricole mici (sub 5 hectare); legătura istorică și proximitatea rurală-urbană; numărul în
creștere de producători locali ecologic certificați.
Cu părere de rău, în Moldova există deja exemple frumoase, dar nedocumentate și
nevalorificate, care se întâmplă ”în umbra” și în afara politicilor și reglementărilor naționale și
locale.
Exemplul primei și unicei piețe artizanale de fermieri EcoLocal Farmers Market este unul
elocvent, unde impactul pozitiv și enorm asupra micro-producătorilor este întâmpinat cu
ignoranță și agresivitate de către autoritățile locale, riscând să pună în genunchi peste 200
de familii, inclusiv tineri recent reveniți de peste hotare.
Considerăm necesar și oportun ca Strategia discutată să includă în capitolele despre
Cooperare și despre Piața Internă
• conceptul de ”lanț scurt de aprovizionare cu alimente”
• conceptul de ”producător agroalimentar artizanal”
• conceptul de ”piață artizanală de fermieri”
• cooperarea orizontală și verticală între actorii din lanțul de aprovizionare pentru
înființarea și dezvoltarea lanțurilor scurte de aprovizionare și a piețelor locale,
• investiții în exploatațiile agricole familiale, în principal cele mici și mijlocii, cu accent
pe crearea de noi scheme de susținere comunitară SSC - Legătura inerentă între agricultură și sănătatea populației prin intermediul
alimentației nutritive
Este regretabil că Strategia discutată omite legătura inerentă între produsul agricol național,
alimentația nutritivă și sănătatea populației, mai ales că obezitatea pe țară a ajuns la 19%
din numărul total de adulți de peste 18 ani, iar bolile gastrointestinale și cardio-vasculare
direct influențate de alimentația proastă sunt în creștere continuă și prezintă principalele
cauze de deces în Moldova.
Complexitatea și provocarea adevărată pentru autorii prezentei Strategii este să propună un
cadru legal, definiții și metode de captare a legăturii între sistemul agroalimentar național și
sistemul de sănătate publică.
Politicile agroalimentare sunt obligate să se preocupe de impactul sistemului asupra
sănătății populației și să propună strategii de acces a oamenilor la alimente sănătoase
produse de către unități agro-alimentare sustenabile din punct de vedere ecologic.
Deși această provocare este una complexă, toate efectele nocive ale agriculturii:
• poluarea apelor,
• poluarea solului,
• eutrophicarea solului,
• ecotoxicitatea,
• migrarea chimicalelor, antibioticelor și hormonilor de-alungul lanțurilor valorice
complexe
• rezistența sporindă la antibiotice
toate au un impact asupra sănătății populației, iar Strategiile naționale trebuie să
încorporeze aceste pagube atât în programele de subvenții, cât și la crearea de prețuri
atotcuprinzătoare (care includ costurile ecologice) pentru produsele alimentare de bază
(cereale, lapte, carne).
Considerăm oportun de a include în prezenta Strategie clauze distincte și dedicate
legăturii între producția agricolă și sănătatea populației, iar Ministerul Sănătății să
prezinte cifre reale despre situația la moment și tendințele naționale de deteriorare a
nivelului general de sănătate.
- Schimbarea climei ca risc major cu impact sporit și impactul agriculturii asupra
Surse:
https://www.fao.org/documents/card/en/c/cb4477en/
https://www.fao.org/3/cb4477en/online/cb4477en.html#chapter-4_1
https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0305750X2100067X?via%3Dihub
Pingback: Dezvoltarea agriculturii de familie – perspectivele alimentației și agriculturii în Moldova – Ecolocal