La noi se hrănește multă lume! Toți miniștrii, parlamentarii, toți turiștii se opresc aici să cumpere mâncare! (negustor din Condrița)
Noi Hrănim Lumea este o campanie internațională lansată în 2018 de Fundația Gaya și care cuprinde peste 50 de țări.
Campania a fost menită să sprijine comunitățile agricole din întreaga lume care practică tipul de agricultură care poate menține planeta, clima și sănătatea comunităților noastre în viitor.
Noi Hrănim Lumea este despre oameni, nu despre linii de producție, despre cultura alimentară, nu despre afacerile alimentare, despre ferme, nu despre fabrici.
La EcoLocal Farmers Market noi dedicăm fiecare lună octombrie campaniei Noi Hrănim Lumea și prezentăm fermele noastre de familie, micii producători ecologici și agroecologici și alimentele lor pe care le produc pentru localnici. Deoarece noi credem că cei care alcătuiesc Lanțurile Scurte de Aprovizionare cu Alimente – creșterea și procesarea alimentelor, comerțul fără intermediari – reprezintă un sistem alimentar alternativ, un sistem construit pentru a hrăni oamenii și planeta, fără a ne distruge viitorul.
Iar faptele vorbesc de la sine. FAO a declarat în 2021: “Micii fermieri familiali produc o treime din alimentele lumii“.
Cinci din șase ferme de familie din lume constau din mai puțin de două hectare și produc aproximativ 35% din alimentele lumii. Este vorba despre alimente gata de mâncat sau gata de gătit pe care micii fermieri le vând local. Direct de la ferma lor, de acasă sau de la cea mai apropiată piață.
Și în Moldova? Atâta timp cât alimentele produse în condiții de casă nu sunt luate în considerație, noi nu vom ști ce parte din securitatea alimentară a țării este, în realitate, acoperită de gospodăriile, care produc și vând alimente către localnici. Deoarece securitatea alimentară pentru un consumator înseamnă:
- câte mese pe zi are familia,
- cât de delicioase și hrănitoare sunt bucatele,
- cât de accesibile sunt aceste alimente,
- cât de departe a călătorit mâncarea,
- cât de proaspătă este,
- cât timp ne va ține în iarnă.
Moldova are o cultură uimitoare de cultivare, de gătit și de consum al produselor alimentare proprii și de vânzare a surplusului.
Agricultorii mărunți, grădinarii, gospodinele – de obicei consumă produsele în familia lor, dar apoi procesează surplusul și îi adaugă valoare. Alimentele cu valoare adăugată devin bunuri comunitare deoarece de ele se pot bucura mult mai mulți consumatori.
Deși adesea în volum foarte mic, numărul mare de gospodării individuale creează masa principală de alimente disponibile în țară, garantând astfel securitatea alimentară a națiunii.
Prin urmare și recunoașterea de către ONU a cifrelor de mai sus și declararea Deceniului agriculturii familiale 2019-2028
Prin vânzarea produselor alimentare direct către consumatorii finali, gospodăriile dezvoltă relații, dezvoltă încredere, recunoaștere, apreciere, recunoștință – care sunt esențiale pentru coeziunea societății, dar și pur și simplu pentru bunăstarea emoțională și psihologică.
Agricultura familială și alimentele de casă se referă, prin urmare, la relațiile umane și la capitalul social care abordează probleme precum inegalitatea, sărăcia, justiția, toate acestea fiind esențiale pentru a crea condiții pentru ca fermierii și țăranii să-și cultive și să-și vândă produsele alimentare.
Este anume bucătăria de casă care ajută la păstrarea culturii și a tradițiilor alimentare, la fel de mult ca și pământul. Acești oameni cresc și gătesc într-un mod care se potrivește familiilor lor, așa cum au făcut-o părinții și bunicii lor.
Și este atât de încurajator faptul că familii tinere, mame cu copii mici, dar și pensionari activi sunt entuziasmați de perpetuarea patrimoniului nostru gastronomic enorm, dar și – inventând și oferind alimente inovative, cu calități specifice sănătății și nutriției.
Modificări regulamentare cu privire la produsele gastronomice artizanale
Cu eforturi active depuse în Uniunea Europeană pentru a crește numărul lanțurilor valorice scurte, pentru a crește numărul micilor producători și procesatori, inclusiv casnici, în Moldova,
au intrat recent în vocabularul legiuitorului, recunoscând astfel acești piloni de bază ai economiei locale.
lanțurile valorice scurte,
microîntreprinderile gastronomice,
“piața artizanală a fermierilor”,
“producătorul gastronomic artizanal”,
“produsul alimentar artizanal”
Este minunat faptul că numeroși mici producători și procesatori de alimente se vor confrunta cu mai puține bariere în dezvoltarea sectorului și în drumul lor către consumatorul final.
Definițiile pentru Producător Mic și Produs Gastronomic Artizanal sunt în curs de finalizare, iar asociația EcoLocal este unul dintre principalii instigatori ai acestei schimbări.
Însă! Am dori să aducem aici două exemple
Vasile Niculița este un tânăr antreprenor, recent întors din străinătate, s-a stabilit cu familia în satul lor și conduce o fermă certificată ecologic pe mai puțin de 3 hectare. Aceasta este principala sa sursă de venit, iar Vasile vinde direct consumatorului, la piața EcoLocal Farmers Market, prin livrări la domiciliu sau într-un mic magazin artizanal.
Vasile este agricultor și inevitabil obține surplus de legume în sezon, sau legume care sunt sub standard și nu se vând proaspete. În loc să le arunce, soția lui Vasile, Ana, va procesa tot surplusul și va face sosuri delicioase, salate, tocănițe, sucuri de legume – bunătăți pentru care să mori de poftă!
Vasile și Ana fac asta acasă, după rețetele părinților. Ei păstrează produsele în pivniță și le mănâncă în timpul iernii, precum și le vând clienților săi în sezonul în care legumele proaspete sunt mai puțin disponibile.
Această mâncare delicioasă de casă, făcută în volume foarte mici, manual, din ingrediente organice – rămâne ilegală de vândut, conform recentelor modificări în legislație.
Chiar dacă Vasile și Ana au urmat un curs de instruire în domeniul siguranței alimentare și au primit certificatul, aceste produse alimentare sunt ilegale de vândut în Moldova.
Margareta Cheptănari este pensionară, locuiește într-un apartament din oraș. Pensia ei modestă nu este suficientă pentru a plăti facturile. Dar Margareta este o faimoasă bucătăreasă artizanală. Ea face cele mai cunoscute feluri de mâncare de patrimoniu, cum ar fi Baba Neagră, sarmale și plăcinte. Margareta a primit numeroase premii pentru priceperea ei artizanală, își învață nepoatele în această abilitate fascinantă. Margareta are un Patent ca Maestru de bucate tradiționale și urmează cursuri de formare în domeniul siguranței alimentare cel puțin o dată la fiecare doi ani. Însă! Bucatele ei sunt ilegale de vândut.
De ce? Pentru că atât Vasile, cât și Margareta pregătesc mâncarea artizanală în bucătăriile lor de acasă.
Deși bucătăriile de casă sunt înregistrate în Europa, pentru a susține independența și patrimoniul alimentar, în Moldova acest lucru nu este posibil.
De ce nu este posibil de înregistrat o bucătărie de casă în Moldova?!
Pentru că poate vor fi prea multe bucătării de inspectat? Posibil!
Dar acest lucru va oferi o șansă celor care doresc să-și vândă legal alimentele. Acest lucru va reduce riscurile pentru siguranța alimentară, mai degrabă decât să le crească. Pentru că haideți să recunoaștem! Toată lumea vinde mâncare și băutură de casă în Moldova. Și toată lumea se bucură de ea.
Deci, de ce să nu aducem noțiunile de mici producători și produse artizanale în domeniul lor natural – în bucătăria de casă?!
Pentru că este foarte bine cunoscut faptul că toți micii producători încep de acasă, iar toate preparatele artizanale încep de acasă. Când un produs are atât de mult succes și cererea este atât de mare, producătorul se va muta din bucătăria sa de acasă într-un spațiu mai mare, va crește producția și va stabili o procedură diferită pentru a dezvolta marca comercială. Dar aceasta este calea organică. Nu poți impune unui începător să închirieze un spațiu comercial pentru a încerca rețete și piețe, pentru că îl semnezi cu datorii mari, stres și faliment.
Ce au in comun faimoasele noastre bucate tradiționale?
Zama, Sarmale, Saralii, Baba Neagra, Alivanca, Dulceata de Trandafiri? Toate sunt făcute acasă.
Mâncarea de casa este una dintre cele mai mari mândrii si cărți de vizită ale Moldovei. Ne place să ne mândrim cu tradițiile și moștenirea noastră. Cu toate acestea, considerăm că comerțul cu mâncare de casă nu poate fi legalizat.
Venim cu o soluție
Venim cu o soluție, bazată pe experiența noastră de 5 ani la EcoLocal Farmers Market, pe experiența noastră în străinătate și pe reglementările actuale:
Toți cei care doresc să vândă alimente de casă ar trebui să:
- Urmeze curs on-line de formare de 2 zile în domeniul siguranței alimentare, treaca testul și să obțină un certificat valabil timp de 3 ani (instruirea ar trebui să fie accesibilă online și ieftină sau gratuită și există zeci de pachete dezvoltate în întreaga regiune pentru utilizare)
- Înregistreze ca o formă de activitate antreprenorială, indiferent dacă este vorba de o activitate individuală, gospodărie țărănească sau SRL
- Păstreze registre de primire și ieșire pentru a asigura trasabilitatea
- Semneze o declarație pe proprie răspundere, așa cum indică actuala Lege 230, asumându-și răspunderea pentru calitatea alimentelor
- Vândă numai direct clientului final sau prin intermediul unui intermediar cel mult.
Pentru a accepta astfel de soluții, autoritățile din domeniul siguranței alimentare ANSA vor trebui să își schimbe abordarea față de riscuri. Deoarece riscurile în siguranța alimentară sunt o funcție a ingredientelor, volumului, frecvenței și punctelor critice de control. Și când ingredientele sunt simple, volumul este mic, frecvența este rară și HACCP sunt acoperite, nu putem vorbi serios despre riscul otrăvirii alimentare în masă.
În același timp, Ministerul Economiei va revizui Legea comerțului și va permite fabricarea produselor alimentare artizanale în condiții casnice (spre deosebire de spații comerciale) și se poate face până la o anumită cantitate sau pentru un anumit număr de ani.
#cultivămîncredere
Suntem încrezători că țara nu poate decât să beneficieze de un astfel de aranjament și un ”elefant uriaș în cameră” va fi observat și recunoscut.
Aceasta va fi pledoaria noastră pentru lunile sau anii următori, până când vom vedea că Moldova urmează bunul simț și pașii tuturor țărilor UE în ambiția de a
- conserva patrimoniul alimentar artizanal,
- de a încuraja inovația,
- de a sprijini viața la țară și
- de a oferi o șansă tuturor, să se bucure de mâncăruri artizanale delicioase.
Acest material a fost scris în cadrul campaniei Noi Hrănim Lumea și prezentat public în cadrul Atelierului informațional din 13 octombrie 2023 ”SECURITATEA ALIMENTARĂ ȘI LANȚURILE DURABILE DE APROVIZIONARE CU ALIMENTE: PERSPECTIVA GLOBALĂ ÎN CONTEXT LOCAL”. Materialele evenimentului le puteți găsi aici.