Comentarii asupra proiectului de lege privind simplificarea antreprenoriatului și înființarea întreprinderilor individuale START
Asociația EcoLocal a promovat în mod constant, începând cu anul 2018, necesitatea legiferării producției alimentare realizate în bucătării casnice și a creării unui cadru legal pentru micii producători care comercializează produse preparate acasă. Prin intermediul pieței EcoLocal Farmers Market Moldova și al activităților de instruire desfășurate de-a lungul anilor, asociația a susținut zeci de producători locali, oferindu-le cunoștințe privind siguranța alimentară și bunele practici de producție, chiar și în lipsa unui cadru legal care să le permită activitatea în mod explicit.
În această perioadă, reprezentanții EcoLocal au participat la numeroase grupuri de lucru, consultări și dialoguri cu autoritățile publice, inclusiv cu Ministerul Economiei și Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor, pledând constant pentru includerea bucătăriilor casnice în legislația națională.
Multe dintre ideile care se regăsesc astăzi în proiectul START au fost promovate de EcoLocal în repetate rânduri pe parcursul ultimilor ani. Propunerile recente, precum și invitația ANSA de a veni cu propuneri pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 6 din 15.01.2025 privind aprobarea Cerințelor simplificate pentru activitatea micilor producători din domeniul alimentar sunt rezultatul unui proces de advocacy îndelungat, susținut prin argumente, exemple practice și demonstrarea faptului că producția alimentară casnică reprezintă deja o componentă importantă a economiei locale.
Din această perspectivă, salutăm inițiativa legislativă, deoarece se recunoaște existența unui sector care funcționează în practică, dar care a rămas în afara cadrului legal.Legalizarea și formalizarea activităților desfășurate în bucătării de casă pot oferi oportunități reale pentru micii producători și pot contribui la dezvoltarea economiei locale.
Totuși, succesul reformei va depinde în mare măsură de modul în care vor fi elaborate de către ANSA actele subordonate și criteriile de aplicare. Un aspect esențial vizează modul în care va fi evaluat riscul alimentar pentru produsele eligibile în regimul START. Suntem îngrijorați că evaluarea riscului ar putea fi realizată exclusiv în funcție de natura produsului și a ingredientelor utilizate, fără a lua în considerare volumul mic de producție și frecvența redusă a producerii.
O asemenea abordare ar conduce la excluderea din categoriile permise a numeroase produse tradiționale preparate în gospodării, precum brânzeturile de casă, produsele lactate, conservele, murăturile, produsele din carne, preparatele tradiționale conservate, produsele de patiserie sau alte alimente care fac parte din patrimoniul gastronomic local.
În prezent, aceste produse sunt deja comercializate pe scară largă în Republica Moldova, însă lipsa reglementării nu contribuie la creșterea siguranței alimentare și nici la integrarea lor în economia formală.
Evaluarea riscului alimentar trebuie să fie proporțională probabilității de a avea un efect advers, și să ia în considerare nu doar tipul produsului, ci și dimensiunea efectivă a activității economice. Un producător care prepară ocazional câteva produse într-o bucătărie de familie și le vinde direct consumatorilor prezintă un profil de risc diferit față de o unitate de producție care funcționează permanent și comercializează volume mari. Volumul și frecvența producției sunt factori esențiali în determinarea probabilității reale a riscului și ar trebui să fie integrați în metodologia de evaluare utilizată de autorități.
În lipsa unei asemenea abordări, există riscul ca lista produselor eligibile să fie foarte restrânsă și să includă doar produse considerate cu risc scăzut (fructe uscate, ceaiuri de plante, pâine, biscuiți fără cremă, etc), reducând semnificativ impactul pozitiv al reformei și menținând o mare parte a producției tradiționale în afara cadrului legal.
De asemenea, este necesară definirea clară a cantităților maxime și a pragurilor care delimitează activitatea unui producător START de cea a unui operator economic care desfășoară activități la scară comercială. Această delimitare este importantă atât pentru prevenirea abuzurilor, cât și pentru asigurarea unei concurențe echitabile între diferitele categorii de producători.
Cunoștințe, deprinderi practice, evidență utiilă
Un alt element insuficient dezvoltat în proiect este lipsa instrumentelor de sprijin pentru gestionarea riscurilor alimentare de către producătorii casnici. Simplificarea procedurilor administrative ar trebui să fie însoțită de mecanisme accesibile de conformare, precum cursuri digitale în domeniul siguranței alimentelor pentru producătorii casnici, ghiduri practice simplificate și registre-standard de evidență a produselor și trasabilitate. Aceste instrumente contribuie semnificativ la creșterea nivelului de siguranță alimentară în bucătării, și permit atât producătorilor, cât și autorităților de control să gestioneze mai eficient riscurile existente.
După modele occidentale, bucătăriile casnice, precum și cele comerciale, ar putea obține carduri de rating 1-5 (5 fiind cel mai înalt nivel) pentru nivelul de igienă și bune practici în bucătărie, iar aceste carduri ar putea fi obligatorii la tarabele de vânzare în cadrul evenimentelor, târgurilor, iarmaroacelor, precum și la locații.
- Prezentarea cardurilor de rating emise de ANSA după verificările periodice,
- accesarea instrumentelor digitale de către producătorii casnici,
- instruirile periodice, o dată la trei ani, în principiile igienei în bucătăriile casnice,
- etichetarea corectă a produselor, inclusiv alergeni,
- trasabilitatea eficientă –
toate aceste instrumente ar crea cu adevărat o abordare sistemică a problemelor vizate în Nota de Fundamentare, dar și ar crește încrederea consumatorilor în siguranța alimentelor pe care le consumă.
În concluzie, proiectul START reprezintă un pas important către recunoașterea și formalizarea producției alimentare realizate în gospodării și către reducerea birocrației pentru micii antreprenori. Totuși, pentru ca obiectivele sale să fie atinse pe deplin, este esențial ca reglementările secundare să adopte o abordare cu adevărat sistemică, să definească riscurile proporțional volumelor și frecvenței, să includă o gamă largă de produse tradiționale de casă și să ofere producătorilor instrumentele necesare pentru gestionarea responsabilă a siguranței alimentelor.
(Textul a fost redactat pe baza intervențiilor verbale ale autoarei, transcrise și prelucrate cu ajutorul unor instrumente digitale).