Glutenul în alimentația noastră

Majoritatea persoanelor nu au o idee clară despre ce este glutenul. Pentru a se asigura că mănâncă sănătos, există cazuri când se decide excluderea glutenului din alimentație. Ce ar trebui să facem?
Mai întâi să vedem ce este glutenul și care sunt afecțiunile legate de el.

Glutenul e fracțiunea proteică solubilă în alcool, care provine din proteinele din grâu și alte cerealiere.
Glutenul se ascunde și în multe alte produse, precum sosurile pentru salate, amestecurile pentru condimente, vitamine și chiar în anumite balsamuri de buze, ceea ce înseamnă că eliminarea completă a acestuia presupune un angajament destul de mare.
Datorită modificării în timp a calității bobului de grâu, secară, orz (dorința producătorului de a crește rezistența bobului în fața condițiilor climaterice ș.a. factori), glutenului i se incriminează transformări neprielnice: o rezistență mai mare, ce determină o creștere a gradului de iritabilitate atunci când acesta ajunge în intestin.
Întâmplător sau nu, în ultimii ani se observă și o creștere a incidenței afecțiunilor digestive cauzate de GLUTEN.


Simpotmatica este diversă:
Dureri abdominale, malabsorbție (cu deficit de nutrienți, în special vitamine liposolubile), carențe (vit B12, vit D, valciu, acid folic),
Scădere în greutate, diaree, balonare postprandială, anemie în pofida tratamentului cu fier, dermatită herpetiformă (cu aspect de herpes),
Alte simptome: grețuri, limbă încărcată, pirozisul, eructația, gust neplăcut etc.

Boala celiacă (enteropatia gluten sensibilă) – boala autoimună cu afectarea predominantă a intestinului subțire, sindromul intestinului iritabil sunt 2 afecțiuni cunoscute, pentru care nu există tratament medicamentos. Abordarea dietei fără gluten este singura recomandare.

Există și alte afecțiuni în cazul cărora se recomandă dieta ”gluten free”: sindromul ovarelor polichistice de ex. sau în cazul alergiilor asociate.
Modificările în alimentație, în primul rând excluderea glutenului, sunt absolut necesare pentru ameliorarea simptomelor și îmbunătățirea calității vieții. Este foarte important ca aceste modificări, de cele mai multe ori, restricții alimentare, să fie atent supravegheate de medic sau nutriționist pentru a evita deficiențele nutriționale. Se pot folosi două metode de aplicare a acestor diete:
Excluderea totală și/sau reintroducerea treptată (în cazul celiachiei, dieta fără gluten e pe viață),
Excluderea parțială.
În acest sens, se vor căuta și încorpora în dieta zilnică, rețete la fel de savuroase și nutritive, doar că fără gluten.

Produsele fără gluten sunt:
Cereale (boabe, făinuri, pâine, produse de patiserie) – hrișca, orezul, sorgul, porumbul, amaranthul, meiul.
Cereale din care s-a extras glutenul – grâu, paste integrale, inclusiv făinuri și pâine.
Deserturi și alte specialități preparate din cereale fără gluten – granola, torturi, biscuiți etc.
Alte alimente pe post de făinuri – făina de migdale și cocos.
Ovăzul – cereală fără gluten, care poate fi folosită dacă nu este măcinată alături de alte cereale cu gluten (de regulă producătorul specifică pe ambalaj lipsa glutenului).

Ca și reguli de nutriție, pe lângă excluderea glutenului, se recomandă un regim bogat în alimente ce conțin celuloză fină, care nu întrețin spasmul, se acumulează în intestin, îl destind și îi stimulează peristaltismul. Se indică: fructele bine coapte, fără coji și fără sâmburi, pelteaua de fructe, legumele bogate în fibre: legumele crude, respectiv salatele de țelină, morcovi, pătrunjel zilnic, asociate cu o alimentație echilibrată; prevenirea constipației, mișcare fizică, lichide 1,5-2 l pe zi (apă curată și ceai verde).
Din ce în ce mai multe magazine alimentare expun la rafturi produse fără gluten. Acest lucru e binevenit persoanelor ce au nevoie cu adevărat de ele.
Totuși tind să cred că în lipsa afecțiunilor amintite mai sus, excluderea glutenului din alimentație nu ar trebui să se efectueze.

Autor articol: Victoria Ursu

Photo credit: Iarba Noastră

Lasă un răspuns